ISTORICUL ȘCOLII
Şcoala funcţionează în Ţuţora încă din anul 1857.Clădirea din chirpici era formată din două săli,cu cancelarie la mijloc, una pentru clasele I-IV şi una-locuinţa directorului, după modelul,,Spiru Haret”. Din păcate nu au rămas prea multe informaţii despre şcoală deoarece, în timpul celui de-al doilea război mondial, pe lângă locuinţele sătenilor a fost mistuită de flăcări şi arhiva şcolii, la Ţuţora fiind instalată o garnizoană militară.Se spune că şcoala a fost vizitată de Mihai Eminescu în anul şcolar 1875-1876, pe vremea când era revizor şcolar. În raportul din 21 aprilie, către ministru, reiese şi că la Oprişenii de Jos şcoala s-a înfiinţat mai târziu, având mai mult caracter privat, aparţinând răzeşilor. Ca dovadă, în anul 1988 în vechea clădire din Ţuţora s-a turnat o parte din filmul ,,Un bulgăre de humă”, în rolul lui Ion Creangă fiind Dorel Vişan, iar în cel al lui Mihai Eminescu, Adrian Pintea.
În anul 1973 la Ţuţora s-a construit o şcoală nouă, cu 4 săli de clasă, adăugându-i-se în 1975 încă 3 săli. În vechea clădire au funcţionat un timp clasele primare, mai apoi, până în anul 2005, grădiniţa cu program normal. La Oprişeni se păstrează şi astăzi locuinţa directorului.
În prezent, Şcoala Gimnazială Ţuţora, este școală cu personalitate juridică, cu aproximativ 238 preşcolari şi şcolari, având ca structuri Şcoala Primară Oprişeni (construcţie din anul 1965), GPN Țuțora și Oprișeni. Din păcate, numărul elevilor este intr-o continuă scădere, motiv pentru care, din acest an școlar 2014- 2015, structura Chiperești s-a auto-desființat. În anul 2007, s-a aprobat proiectul de reabilitare al școlii Țuțora, lucrări care au fost finalizate în anul 2013 și care au contribuit real la îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor didactice și educative. Prin eforturile susținute ale domnului primar ec. Albu Cristinel și ale Consiliului Local, menționăm că în noiembrie 2016 s-a finalizat și construcția Grădiniței cu Program Normal Țuțora; o locație nouă, modernă cu toate dotările necesare efectuării unui învățământ de calitate.
ISTORICUL COMUNEI ȚUȚORA
Târgul medieval Ţuţora, un oraş dispărut (1448 – 1822)
Comuna Ţuţora este formată din trei sate: Ţuţora, Oprişeni şi Chipereşti. Localitatea Ţuţora, aşezată la confluenţa Jijiei cu Prutul este menţionată documentar ca punct de vamă la 1448 şi ca târg la 1664. Apariţia şi dezvoltarea localităţii încă din secolul al XIV-lea se datorează faptului că, peste Prut, pe la Ţuţora trecea unul din renumitele drumuri comerciale ce lega Europa Orientală de oraşele galiţiene. Conform cronicii vremii la 1/8 septembrie 1552, peste râu era construit şi un pod.
Aici domnii moldoveni au construit o curte domnească în care au locuit temporar Ştefan Rareş, Petru Şchiopu, Ilaş Alexandru, Constantin Cantemir, Grigore Ghica. Existenţa curţii domneşti şi a oborului de aici a atras oştile duşmane aşa încât pe aceste teritorii au fost purtate războaie cu turcii şi tătarii. Ieremia Movilă, cu ajutorul polonilor, reuşeşte să respingă oastea turco-tătară la 1595, pe când Gaşpar Graţiani a fost înfrânt la 1629. Tot aici a fost asasinat Ştefan Rareş la 1552, iar Dumitraşcu Cantacuzino a fost făcut prizonier şi trimis la Constantinopol.
După desfiinţarea vămii interioare, prin mutarea graniţei de la Nistru la Prut, după 1812, Ţuţora a început să-şi piardă din importanţă. În 1843 se organizau doar patru iarmaroace pe an, după care localitatea a intrat într-un fel de anonimat, poate şi datorită mutării amplasamentului cu vreo 4—5 km mai spre sud, în aval, cauzele strămutării fiind o epidemie de ciumă (aşa numita ,, ciumă a lui Caragea”) sau unele inundaţii ce afectau vechea vatră a Ţuţorei.
ISTORIC SAT OPRIȘENI
Satul Oprişeni este relativ nou, fiind atestat doar în secolul al XVIII-lea(1772). Prin anul 1830 satul a fost împărţit în două: Oprişenii de Sus şi Oprişenii de Jos, datorită proprietarilor diferiţi (Ioan şi Safta Canta şi Mănăstirea Golia), situaţie ce a durat până în 1908 când a fost unificat.
ISTORIC SAT CHIPEREȘTI
Satul Chipereşti pare a fi cel mai vechi de pe cuprinsul comunei. La 8 martie 1436 a avut loc aici lupta dintre Ştefan al II-lea şi Iliaş, descendenţi ai lui Alexandru cel Bun şi pretendenţi ai tronului. Informaţia nu indică însă faptul că localitatea a fost sat sau nu. În mod cert este atestat într-un document emis de Mihai Viteazul la 1 iunie 1600, în care confirma Mănăstirii Agapia stăpânirea asupra unei mori la Chipereşti, aproape de Iaşi. Tot aici a fost întemeiată la 1766 de către Grigore Ghica al III-lea prima fabrică de postav care a mai funcţionat doar câţiva ani după ce a fost decapitat Grigore Ghica la 1777.
Din păcate, din vechile ziduri nu a mai rămas nimic până astăzi, ci doar evenimente consemnate în cronici şi satele din jur – satele comunei Ţuţora, cu oameni harnici şi gospodari.